Biserica Franciscana,Biserica Franciscana Sibiu, Biserici Biserica Franciscana..

Situata in strada selarilor nr.14, Biserica Franciscana de astazi a fost, la inceputurile sale, in Evul Mediu, Manastirea Clariselor, apartinand unui sever ordin de calugarite, fiind construita in mai multe etape, intre anii 1425-1776. Dupa reforma luterana, manastirea a fost desfiintata, iar biserica a fost utilizata vreme indelungata ca depozit de cereale, degradandu-se treptat. De mentionat ca, la putin timp dupa izgonirea catolicilor in urma Reformei, la 1 aprilie 1556, un incendiu puternic care a distrus o buna parte din oras a afectat si biserica.
in anul 1716, generalul comandant de atunci, contele Stefan Steinville, a reusit sa obtina de la edilii orasului, aprobarea de stabilire a Ordinului Franciscan pe respectivele meleaguri. Astfel, Biserica si Manastirea Clariselor de odinioara au fost redate calugarilor franciscani. Pe data de 13 iunie 1716, la sarbatoarea Sfantului Anton de Padua, in biserica modest amenajata a putut fi celebrata, pentru prima data dupa reforma, sfanta liturghie, de catre Superiorul Manastirii, Anton P.Schirner.
Biserica a fost construita initial in stil gotic, marcata prin contraforturi in exterior si cu un interior complet modificat de biserica-sala in stil baroc tarziu. Din cauza prabusirii boltilor, in 1776, ea a fost refacuta in mai multe randuri de calugarii franciscani, rezultand o biserica-sala cu cor poligonal al carei interior este ritmat doar prin mijlocirea unor pilastri incoronati de un antablament simplu. Retine atentia pe peretele de nord al corului monumentul funerar al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722) realizat in piatra. Partea centrala consta dintr-o inscriptie comemorativa, iar cea inferioara, sarcofagul propriu-zis, este decorata cu alegoria Victoriei.
in biserica se mai gaseste un cenotaf dedicat baronesei Arianna Andlern, nascuta Engelshoffer, iar in cripta se afla mai multe pietre funerare, printre care a lui Johann Haller, guvernator al Transilvaniei, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a sotiei sale Sophia Daniela de Vargyas, decorate cu blazoanele acolate ale defunctilor. Din inventarul bisericii retine atentia sculptura gotica Madona cu pruncul, asezata intr-un altar lateral si realizata din lemn policrom in secolul al XV-lea. Monumentul a fost restaurat in anul 1972, insa cladirea abuziv confiscata in 1949 de regimul comunist( care i-au deportat intr-un lagar pe calugarii franciscani, de altfel foarte indragiti de credinciosi pentru ca erau dedicati pastoratiei) nu a fost retrocedata nici pana in prezent.