Comuna Rasinari,Comuna Rasinari Rasinari, Inedit Comuna Rasinari..

Comuna suburbana a municipiului Sibiu, de care e legat, din anul 1947, printr-o linie de tramvai, Rasinari, situat la 13 km. sud-vest de resedinta de judet, este locul de nastere al poetului "patimirii noastre", Octavian Goga.
Asezare de munte, atestata documentar la 1204, iar ulterior mentionata in acte de danii ale domnitorilor Radu Negru si Mircea cel Batran, Rasinari a reprezentat un veritabil "pamant al fagaduintei"pentru comitii Sibiului care au rupt mereu din mosia satului cu intentia de a-l aservi. incepand cu secolul al XVIII-lea, generatii diferite de localnici aveau sa inscrie cele mai glorioase pagini de istorie, ducand o lupta apriga cu autoritatile, ajunsa pana la curtea de la Viena, pentru a obtine dreptul la autodeterminare. Pe care de altfel, aveau sa il obtina printr-un decret al imparatului Iosif al II-lea, in anul 1787.
Localitatea a cunoscut din acel moment, o dezvoltare accentuata, mai ales ca a devenit si sediul reinfiintatei episcopii ortodoxe a Transilvaniei. Portul popular cu care se afiseaza rasinarenii, cu deosebire duminicile si in zilele de sarbatoare i-au atras dintotdeauna, ca un magnet pe turisti, ale caror priviri sunt incantate, in plus, cu o serie de obiective interesante:muzeul etnografic, muzeul episcopiei, biserica ortodoxa "Cuvioasa Parascheva", mausoleul lui Andrei saguna, casa natala a poetului Octavian Goga, ruinele cetatii medievale de pe dealul Cetatuia, cimitirul cu biserica.
Rasinarenii au o mare traditie si in ceea ce priveste manifestarile artistice, zilele fiilor satului fiind una de suflet, la care participa localnici raspanditi pe intreg mapamondul. Cu atat mai mult cu cat din Rasinari au plecat o serie de personalitati precum poetul Octavian Goga, filosoful Emil Cioran, preotul si scriitorul Sava Popovici-Barcianu, medicul si etnograful Ilarie Mitrea, inginerul Stan Vidrighin, primar al Timisoarei, ori generalul Ioan Ilcus, ministru al Apararii in anii 1939-1940.
infiintat in 1952, muzeul etnografic dispune de o colectie numeroasa (peste 1500 de obiecte de etnografie si arta populara) expusa in sapte sali si care se refera la ocupatii si mestesuguri traditionale locale. Soba cu cahle din Chirpar datand din 1789 este unul dintre cele mai reprezentative exponate. Cetatea de pamant, ridicata in secolele XIII-XIV de populatia romaneasca din zona, se inscrie in randul cetatilor din sud-estul Transilvaniei construite cu scopul de a da un plus de eficacitate sistemului defensiv natural constituit de Carpatii Meridionali. Mausoleul lui Andrei saguna, carturar si mitropolit al Ardealului se afla langa biserica Sf. Treime. Pe locul actualei biserici ortodoxe "Cuvioasa Parascheva" se afla o biserica de lemn ctitorita de Vlaicu Voda in 1383. Peste monumentul de lemn a fost construita intre 1725-1758 noua biserica, edificiul vechi fiind demontat si scos pe usa. Valoarea actuala a constructiei(o biserica sala cu altar poligonal si turn in vest)rezida din picturile murale interioare si exterioare, purtand semnaturile lui Ioan Popa, Grigore Zugravu, Ioan Pop, Nistor Stan. Mai trebuie mentionat faptul ca, scoala in care a invatat Octavian Goga-si care astazi ii poarta numele-este cel mai vechi edificiu din bransa conservat pana in zilele noastre. scoala, care functiona inca de la 1700, a fost reconstruita din temelii in 1836, cand au devenit elevi, printre altii Emil Cioran si Ilarie Mitrea.