Manastirea Filoteu,Manastirea Filoteu Halkidiki, Manastiri Manastirea Filoteu..

Manastirea Filoteu ar sedea pe o straveche vatra monahala. Se crede ca pe acest loc a existat o manastire inca odata cu increstinarea grecilor, arabii insa au navalit in munte si au jefuit-o, ea ramanand parasita pentru o perioada foarte mare. Abia pe la inceputul secolului al XI-lea, calugarul Arsenie si staretul Filoteu au refacut-o si au pus in ea obste de calugari.
Manastirea Filoteu a fost intemeiata de catre Filoteu cel Binecuvantat, pe malul de nord-vest al Sfantului Munte Atos. Cuviosul Filoteu a fost contemporan cu Sfantul Atanasie Athonitul. Manastirea este atestata documentar inca din secolul al XI-lea (anul 1015), cand protosinghelul Nichifor vorbeste despre "monahul Gheorghe, staret al Manastirii Filoteu". In anul 1046, odata cu sfintirea Catedralei Curtea de Arges, romanii fac donatii tuturor manastirilor athonite, printre care si Manastirii Filoteu.
Imparatul bizantin Nichifor Votaneiat (1078-1081) a innoit in intregime Manastirea Filoteu, iar imparatii Paleologi Andronic al II-lea, Andronic al III-lea si Ioan al V-lea au facut si ei donatii importante.

Intre secolele XIV-XVI aici au vietuit mai ales calugari sarbi, ai caror domni au sustinut foarte mult manastirea. In anul 1492, manastirea a fost restaurata de catre Leontius, regele Serbiei si fiul sau Alexandru.
In anul 1634, Grigore Ghica al Moldovei ctitoreste si el manastirea, iar in anul 1734, Constantin Mavrocordat acorda un ajutor anual de 6600 de aspri, cu conditia ca parintii de la Manastirea Filoteu sa aduca in procesiune mana dreapta a Sfantului Ioan Gura de Aur.
Printre domnitorii romani ce au contribuit material la zidirea manastirii, de-a lungul vremii, se numara si Constantin Brancoveanu, Mihail Racovita, Vlad Tepes, Neagoe Basarab, Vlad Calugarul, Radu Paisie, Constantin Mavrocordat si Grigore al II-lea Ghica.
In anul 1871, manastirea a fost cuprinsa de un mare incendiu. Reparatiile si restaurarea manastirii s-au intins pe toata durata anilor 1871-1885. Cu aceasta ocazie, in Romania s-au facut mai multe colecte de ajutorare. Portretul domnitorului Matei Basarab, cat si al sotiei sale, sunt pictate in fresca in trapeza manastirii.
Manastirea Filoteu are sase paraclise in interiorul manastirii, si alte trei in afara zidurilor. Alaturi de icoana Maicii Domnului "Dulce Iubitoarea", in manastire se mai afla inca si o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului numita "Gherontissa", care a venit in chip minunat din Nigrita.

In manastirea Filoteu se pastreaza multe obiecte de mare valoare duhovniceasca, precum o bucata dintr-un cui de la Crucea Domnului, daruit manastirii de imparatul Nichifor Botaniatul, Mana dreapta a Sfantului Ioan Gura de Aur, Piciorul Sfantului Pantelimon, daruit de imparatul Constantin Paleologul, particele de la Sfantul Mucenic Mercurie, Sfantul Sfintit Mucenic Haralambie si Sfanta Mucenita Marina, cat si multe alte minunate Sfinte Moaste.
Biblioteca din Manastirea Filoteu este bogata, continand peste 250 de manuscrise, alaturi de multime de carti vechi, liturgice si patristice. Printre cele mai valoroase carti se numara o Sfanta Evanghelie, probabil chiar cea mai veche din Athos. Numarul cartilor se ridica la un total de 2.500, dintre care 500 sunt in limba rusa si in limba romana.
Manastirea Filoteu - icoana Maicii Domnului Glycophilousa
Icoana Maicii Domnul "Glycophilousa", adica "Dulce Iubitoarea", este una dintre cele mai vechi, renumite si iubite icoane din Sfantul Munte Athos. Pe partea cealalta a icoanei se afla pictata scena "Rastignirea Domnului". Icoana are o inaltime de 130 de centimetri si o latime de 90 de centimetri.

In secolul al XVIII-lea, icoana a fost ferecata in aur. Astazi insa, icoana este descoperita de ferecatura, minunata reprezentare a Maicii Domnului putand fi vazuta in toata slava ei. Icoana se afla asezata ca Axionita, intr-o strana de marmura din fata Sfantului Altar.
Anual, in Lunea din Saptamana Luminata, parintii manastirii merg in procesiune cu icoana Maicii Domnului la izvorul de pe tarm, locul unde aceasta a fost aflata. Minunile savarsite de Maica Domnului prin cinstita sa icoana "Glycophilousa" sunt nenumarate.
Se stie despre izbavirea de foame a monahilor care ramasesera fara grau si despre salvarea de la inec a corabiei cu pelerini ce veneau la hramul manastirii; despre daruirea de prunci celor ce nu puteau avea si despre salvarea de la moarte a unui pelerin care a cazut de pe una din terasele de sus ale manastirii; despre oprirea unui hot care furase din odoarele asezate la icoana; despre salvarea minunata a unui parinte care s-a prabusit cu masina intr-o prapastie - si despre multe altele.
Potrivit traditiei, aceasta icoana a fost pictata de Sfantul Apostol Luca (una dintre cele 70 de icoane cu Maica Domnului, pictate de sfant), ea apartinand unei femei credincioase din Constantinopol, numita Victoria. Victoria era sotia patricianului Simeon si a trait in vremea imparatului Teofil Iconoclastul. Din porunca imparatului, soldatii cercetau casele oamenilor si icoanele pe care le gaseau le ardeau.

Pentru ca nu impartasea convingerile iconoclaste ale imparatului si ale sotului sau, ea a incercat sa salveze icoana Maicii Domnului si, ducand-o pe ascuns la tarmul marii, i-a dat drumul pe apa. Icoana a stat in apa multa vreme, pana ce a fost aruncata la mal tocmai in locul unde, pe vremuri, a fost o capiste a idolilor paganesti.
Intr-o noapte, Maica Domnului s-a aratat staretului Manastirii Filoteu si i-a descoperit locul unde sa caute icoana sa. Mergand cu obstea la tarm, parintele staret a aflat icoana Maicii Domnului "Glycophilousa", iar in locul de pe tarm unde a asezat-o dupa ce a scos-o din mare, a izvorat apa dulce, care curge pana in ziua de astazi.