Muntii Valcan,Muntii Valcan Runcu, Munti Muntii Valcan..

Avand culmi impadurite si varfuri rotunjite, dar si  zone atractive pentru cei ce vor sa practice alpinismul. Muntii Valcan se situeaza in sectorul sud-estic al Carpatilor Meridionali. Impreuna cu muntii Mehedinti ei inchid la sud arcul carpatic  cuprins intre      Jiu si    Dunare.
            Spre nord sunt limitati de Jiul de Vest, rau care strabate depresiunea Petrosani, incepand din pasul Jiu-Cerna-1330 m, pana la intalnirea cu Jiul de Est, la Iscroni-556 m. Pe parcursul sau, lung de 51 km, Jiul de Vest separa muntii Valcan mai intai de muntii Godeanu, intre pasul Jiu-Cerna si gura vaii Soarbele, apoi de muntii Retezat, intre gura vaii Soarbele si Campu lui Neag.In cadrul depresiunii Petrosani se insira vestitele localitati miniere si industriale Uricani, Lupeni, Paroseni si Vulcan. La nord depresiunea este flancata de muntele Tulisa, culme ce se desprinde din muntii Retezat spre est.
            De la Iscroni cele doua rauri formeaza Jiul, rau puternic ce patrunde navalnic spre sud prin spectaculosul defileu Lainici sau Surduc, care formeaza limita estica a muntilor Valcan.Mai intai gatlejul Surducului, apoi, mai jos de Pietrele Albe, Carligele de la Lainici inchid strans valea intre stanci si abrupturi prapastioase.
Limita sudica a masivului, la contactul cu depresiunea gorjana, poate fi considerata pe directia Bumbesti-Runcu-Tismana-Pades pana la vestita vale a Motrului.
            Limita vestica porneste cam din dreptul localitatii Closani, apoi urca spre izvorul Motrului pana sub varful Alunul, la circa 1000 m, langa creasta Oslei, lasand astfel la sud-vest muntii Mehedinti. O ultima portiune de limita o formeaza culmea Turcineasa-Sarba, apoi piciorul nordic al muntelui Sarba pana in pasul Jiu-Cerna, care se pierde printre culmile scunde din preajma Ciucevelor, loc de unde porneste spre nord tinutul muntilor Godeanu. O culme principala lunga de peste 55 km, orientata in general E-V, ofera amatorilor de drumetie trei zone mai interesante: Straja, Sigleu si Oslea, ultima fiind cea mai inalta, mai stincoasa si mai fotogenica. Virfurile Oslea (1946m) si Coada Oslei (1899 m) stralucesc pe ascutisul acestui mic masiv, semanand cu creasta sudica a Pietrei Craiului. Sigleul Mare (1682m) dar mai ales Virful Straja (1868m) ofera puncte de maxima belvedere spre Retezat, Paring ca si spre "Tara Gorjului". Punctul forte al acestui areal il constituie Defileul Jiului, cu 30 de km. de succesiuni de chei, stramtori si lunci, cheile Sohodolului, cu o lume carstica de exceptie, ca si plaiurile Tismanei, cladite in trepte, din "tara Gorjului", pana in fruntariile Oslei si Godeanului.