Piata Mare - Sibiu,Piata Mare - Sibiu Sibiu, Piete Piata Mare - Sibiu

Devenita, o data cu evenimentele din decembrie ’89, un simbol, un fel de “kilometrul 0” al Sibiului, Piata Mare, una dintre cele mai mari din Transilvania, situata in partea de nord a orasului, a reprezentat dintotdeauna o veritabila emblema a stravechiului burg.

Desi se pare ca a fost construita in 1366, ca o a treia centura de aparare a cetatii, respectiva incinta a fost mentionata pentru prima oara in hrisoavele vremii abia in anul 1411, ca fiind principala piata de desfacere a cerealelor, dar in acelasi timp si loc de intruniri ori executii publice. De altfel, aici se aflau “Stalpul Infamiei”, avand statuia lui Roland in varf, spanzuratoarea si “Cusca pentru nebuni”, unde, in timpul zilei erau expusi oprobriului public cei ce tulburau noaptea linistea semenilor.
Avand acelasi traseu conturat inca din secolul al XIV-lea , Piata Mare are o forma dreptunghiulara cu lungimea de 142 m si latimea de 93 m. Pe laturile ei au ramas in picioare, atinse doar de patina vremii, vechile case nobiliare medievale, alaturi de un alt simbol de marca al orasului, Palatul Brukenthal, locul de inceput al promovarii artei in aceasta parte a Europei.

Cele mai reprezentative cladiri din Piata Mare sunt in ordine:
1. Casa Haller, situata la numarul 10, bogata in elemente renascentiste cu un turn de locuinta gotic in curte. Proprietarul ei, comitele Petrus Haller von Hallerstein, descendentul unei familii de negustori-patricieni din Nurnberg, a reusit sa pastreze imobilul timp de 345 de ani;
2. Palatul Brukenthal, situat la numarul 4, fosta resedinta a ex-guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal, care adaposteste Muzeul National omonim;
3. Casa Albastra, imobil situat la numarul 5 in care in 1844 a luat fiinta Academia de Drept, devenita ulterior (intre 1858-1862) sediu al Societatii de stiinte Naturale;
4. Primaria Orasului, situata pe strada Samuel von Brukenthal nr. 2, care, timp de un secol, din 1906 a fost sediul Bancii de Credit Funciare si apoi al CEC;
5. Casa Generalilor, aflata la numarul 7, unde si-au avut sediul Magistratura si, apoi, Comandamentul general al trupelor austriece din Transilvania;
Casa Artelor, situata la numarul 21, una dintre cele mai frumoase imobile din Sibiu, cunoscuta si sub numele de Casa Macelarilor pentru ca adapostea, in vechime, magazine ale respectivei bresle;
6. Casa Hecht, situata la numarul 8, apartinand unuia dintre primarii stravechiului Hermannstadt, Georg Hecht, anterior aici functionand prima monetarie a orasului;
7. Casa Lutsch, de la numarul 13 a gazduit sediul Prepoziturii, dar si pe inaltii demnitari care vizitau Sibiul. La numerele 2 si 3 se gasesc Biserica si casa parohiala romano-catolica, unde a functionat seminarul iezuit la care a studiat, printre altii si iluministul Gheorghe Lazar;
8. Casa Weidner-Reussner-Czekelius, de la numarul 16 poarta numele succesivilor proprietari care, rand pe rand si-au pus amprenta asupra arhitecturii imobilului.

Ar mai fi de mentionat alte doua imobile care au “iesire” in Piata Mare: Casa Altemberger-Pempfliger, de pe strada Mitropoliei nr. 2, cea mai importanta constructie in stil gotic din Romania, unde a functionat pentru aproape patru secole (intre anii 1550-1947) Primaria orasului, precum si “Hotelul imparatul Romanilor”, situat in strada Nicolae Balcescu nr. 4, vechiul han cu numele de “Steaua Albastra”, fondat in 1555 si unde oaspete a fost, in 1773, insusi imparatul german Iosif al II-lea.