Statiunea Breaza,Statiunea Breaza Breaza, Statiuni Statiunea Breaza..

Orasul Breaza, poarta de intrare in pitoreasca Vale a Prahovei, este pozitionat pe coordonatele de 25°40' longitudine estica si 45°10' latitudine nordica. Datorita izolarii de traficul rutier intens de pe Valea Prahovei, climei moderate, aerului unic in Romania, pitorescului asezarii, Breaza este considerata un Davos al Romaniei.
     Albia raului Prahova strabate localitatea de la nord la sud si desparte Breaza de cartierele Podu Corbului, Nistoresti si Frasinet.
In Breaza se poate intra din DN1 Bucuresti-Brasov, intre Km 95,5 si Km 106,5. Orasul este asezat la sud de orasul Comarnic si la nord-vest de Campina, avand drept vecine comuna Cornu la est si comunele Adunati si Talea la vest.
     O alta cale de acces este calea ferata Bucuresti-Brasov, la gara Breaza sau haltele Nistoresti si Breaza Nord.

Breaza se poate lauda cu una din primele clinici pentru sugari (1918), infiintata de "Juna Cruce Rosie Americana" si care a fost prima forma de colaborare romano-americana pe taram medical.
   Izvoarele de ape minerale, descoperite inca din trecut, au primit in 1873, la Expozitia de la Viena, Diploma de Onoare pentru calitati terapeutice deosebite. Recunoasterea lor pe plan local era mult mai veche, generalul rus Pavel Kiseleff trimitand aici in 1833, la tratament, soldati bolnavi. Acestea sunt deosebit de cautate pentru tratarea nevrozelor, anemiilor, a bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare.
      La intersectia strazii Colonel Popovici cu strada Victoriei se afla un izvor cu apa sulfuroasa (10-15 minute din centrul orasului).
Orasul Breaza, datorita amplasarii geografice, are o clima temperat-continentala.
Pe malurile raului Prahova cat si ale afluentilor sai se gasesc salcii si arini. Exista si paduri de amestec -molid, brad, pin, fag- ce apar ca niste mici insule in zona de contact dintre dealuri si munte (Podu Corbului, Dealul Cetatii, Lazului). Padurile de fag se gasesc pe suprafete mult mai mari in Valea Morii, Cheia Provitei si pe versantul estic al dealului Sinoiu. Un numar foarte mare de tipuri de plante din flora specifica zonei subcarpatice acopera pasunile si fanetele.
    Mistretul, ursul, capriorul, cerbul, iepurele, fazanul, gugustiucul, veverita fac parte din fauna acestei zone, veverita fiind intalnita foarte des in parcul orasului si chiar in gospodariile oamenilor