Romania , despre Romania Bazna, informatii Romania, Foto Romania

Comuna Bazna se afla la jumatatea distantei dintre Sibiu si Sighisoara, in podisul Tarnavelor, la 350 km de Bucuresti, 100 km fata de Cluj-Napoca si doar la o ora de mers cu masina de Targu-Mures. Comuna Bazna se afla la 15 km de municipiul Medias si la 75 km de Aeroportul Sibiu.

Accesul in comuna se face prin DN 14A Medias-Tarnaveni, iar din comuna Blajel prin DJ 142B.

Comuna Bazna are in componenta si doua sate: Boian la 4 km si Velt la 5 km.

Bazna este atestata documentar pentru prima data in anul 1302. Mai intai, colonistii germani s-au stabilit mai spre vest, dincolo de dealuri, pe Valea Rorii, spre Boian, iar ulterior, descoperind frumusetea vaii Baznei, si-au mutat aici vechea vatra si au construit o impunatoare biserica fortificata.

Descoperirea gazelor naturale cat si a izvoarelor cu apa sarata si iodurata a atras in sec. al XVIII-lea atentia oamenilor de stiinta din Transilvania asupra acestei asezari. Dupa 1752 izvoarele cu apa sarata au fost studiate, mai intai de catre farmacistul sibian Georg Bette, iar mai apoi si de catre altii. Preotul Andreas Caspari a lasat un manuscris cu observatiile sale din anii 1762-1779. El descrie mai multe izvoare tamaduitoare, pe care le numeste „Baia bisericii”, „Baia cersetorilor” sau „Fantana acra”.

In anul 1808, guvernul de la Viena a trimis la Bazna o comisie de medici si chimisti pentru a studia efectele curative ale sarii si ale climei. In 1843, patru medieseni au pus bazele unei societati care avea ca scop construirea unei statiuni la Bazna. Doi ani mai tarziu, in statiune au fost tratati 637 de bolnavi. In 1905, comunitatea evanghelica din Bazna a preluat statiunea si a transformat-o intr-o „perla a bailor transilvanene”. In acelasi an, statiunea avea o farmacie, un medic terapeut si a inceput producerea renumitei „sari de Bazna”.

Localitatea Boian este atestata documentar pentru prima data in anul 1309 in actul "Teodorch de villa Boneti" ca sediu al arhiepiscopului Tarnavei Mici. In anul 1359 Boianul face parte din comitatul Tarnavelor, iar in anul 1372 localitatea apare in documente ca "Boyan", villa Boyum.
In anul 1395 satul Boian face parte din districtul Cetatii de Balta sub care a ramas multa vreme si pe timpul cand aceasta apartinea domnitorilor moldoveni (incepand cu Stefan cel Mare si terminand cu Alexandru Lapsneanu); stema Moldovei (capul de bour) se afla in biserica si pe turnul de poarta.
Satul Boian este situat la 4 km de Bazna, dublat de Valea Boianului si asezat intre dealuri inalte. Vecinii de hotar sunt Medias, Bazna, Velt, Cetatea de balta, Feisa, Tatarlaua, Chesler si Tarnava.
Boianul a facut parte din satele donate ca feude domnitorilor Moldovei de catre regele Matei Corvin in jurul anului 1488. Satul a apartinut domnitorului Stefan cel Mare si urmasilor sai pana la desfintarea acestei situatii de catre principii Transilvaniei.

Satul Velt este situat la 2 km nord fata de Bazna si are ca vecini localitatile Romanesti, Tarnaveni, Botorca, Cetatea de Balta, Boian si Bazna. Atestarea documentara dateaza din anul 1359 cand facea parte din Scaunul Mediasului ca sat liber.
Satul este strabatut de valea cu acelasi nume si este incadrat de dealuri impadurite, cu altitudinea maxima de 442 m.

Ansamblul folcloric "COCONITA" Boian;
Ansamblul folcloric "DATINI" Bazna.

LOCASURI DE CULT
Biserica Ortodoxa cu hramul  "Adormirea Maicii Domnului" din Bazna (paroh, Pr. Mosina Marius);
Biserica Ortodoxa cu hramul  "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din Boian (paroh, Pr. Guliman Liviu);
Biserica Ortodoxa cu hramul "Buna Vestire" din Velt (paroh, Pr. Taifas Bogdan).

Biserica evanghelica din Bazna;
Biserica evanghelica din Boian;

Biserica greco-catolica din Boian;
Biserica greco-catolica din Velt


Comuna Bazna dispune de o sala de sport multifunctionala, in care se pot practica sporturi ca:
• baschet
• handbal
• fotbal
• tenis de camp
• tenis de masa.
Inchirierea salii se poate face achitand o taxa de 30 lei/ora.